duminică, 20 decembrie 2009

A murit Moartea

Vantul se lovea de stanci rupandu-si carnea,
Stelele noptii luceau frangandu-si oasele,
Raurile cu obraji rumeni sopoteau usor
Si ghetarii isi mangaiau resemnati crevasele.

Moartea galopa grabita-n intuneric,
Luna plangand, isi musca singuratatile.
Incepuse sa ploua iar pamantul uscat,
Se fragmenta,numarandu-si bucatile.

Eu priveam pe geam poreclindu-mi defectele,
Si incercand sa scot radical din infinit.
Crengile copacilor imi ascundeau intentiile,
Sub un biet tais de cutit.

Tu stateai rusinat,dupa perdeaua noptii
Si asteptai sa-i mangai pistruii
Dar eu imi pazeam cu grija dorintele,
Cum o closca isi apara puii.

Se auzeau cainii latrand in departare,
Noi doi ne impleteam intr-un cocon
Precum se-agata turturii de stresini
Si cum danseaza stele-n orion.

Si-asa, prinse cu un lant mare si greoi,
Dorintele-si cerseau eliberarea
Si promiteau c-au sa se stinga,
Atunci cand s-o alibi si zarea.

Ti-ai tarat limba peste lacatul de-alama,
Si s-a deschis cu-un trosnet viu.
Patrula iute zbuciumul de inimi,
Pe sanul meu caramiziu.

Moartea statea tacuta langa geam,
Iar coasa ei ravnea sange-mfierbantat.
Degeaba astepta sarmana alt ospat,
Caci sangele din mine era dat.

Deodata s-a-mbracat odaia,c-un ciocanit in usa,
Dara timpanul meu te preaslavea pe tine
Acolo, in hamacul de matase
Nici timpul nu mai siroia prin vine.


Batrana moarte ne-a intrat in cuib,trufasa,
Voind sa ne ucida.Neputincioasa...
S-a chinuit zile in sir sa ne desparta,
Dar a sfarsit mancandu-si coasa...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu