Precum un demiurg ingurgitat de ceasuri
Te stiu de-un an lumina, pe-al garilor hotar
Romancier al grijii, imbalsamat de muze
Al meu, al meu esti doar.
Si-mi tremura obrajii, sorbindu-ti alipirea.
Ma gadili in timpane c-un vis incandescent
Ne divizam in flame pe cerul taciturn
Iubind omnipotent.
In beciul pasiunii, cu fumuri si scantei
Ne minunam de clipa, drogati de destinatii
Spre care sa taram impreunari fecunde
Inexistente-n altii.
Vocale disperate, trosnesc prea obsesiv
Si ma izbesti de stanca sudorilor in val
Apoi trecandu-ti buza pe sanu’-mi trepidant
Ma desfranezi total.
Te conjura luceferi deasupra-mi sa te-ngropi
Si-n mine sa-nviezi… Placeri de duh, hai, zi-mi!
In strana zbuciumata a inimilor noastre
Cu-aripi de serafimi.
Mi-e mila de femeia aceea ce te are
Nu-n cuibul profunzimii, ci noaptea in himere
Dar tu esti doar al meu si-ntreaga omenire
Sa sufere-n tacere.
Eu una niciodata nu ti-as desprinde soarta
De visul meu robust, pavat fara adio
Caci te iubesc vulcanic si-n roze furtunoase
O sole, sole mio…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu