Iata-ma… Eu sunt cea care plange-n roze negre
Declinul porumbelului pierdut
Pe-un tarm uscat, cand aripile-i albe
Sa-l tina n-au putut.
Si merg fara sa-ntreb sufletul vechi
Daca-ntre noi mai poate fi fraternitate
Doar merg si merg zapezi de-atata vreme
Si nicio urma-n spate.
Eu sunt cea care plange-n roze negre
Unicul dor asupritor pe care-l stie
O umbra de cerneala care-si tese
Mormantul din hartie.
Sa cad in exaltarea regasirii…
Ca orice om, visarea mi-o ofer
Caci fericirea s-a lasat a mea o data
Si-apoi numai s-o sper.
Eu sunt aceea care-a plans in roze negre
Caci nu stia, secat de aripi, un sarut
Si cea care-a dorit sa lase urme
Numai cu tine, porumbelule pierdut…
The Cranberries - No Need to Argue
Asculta mai multe audio diverse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu