duminică, 29 mai 2011

Limite


Am presupus ca ce simtim
E un amor trucat
Dar am ajuns din embrioni
Chiar 8-ul rasturnat.

Si pana seama sa ne dam
Ne-am separat semeti
Lasand in urma un mister
Cu mii de frumuseti.

Si-acum chiar seama de ne-am dat
E mult, mult prea sfarsit
Sa mai putem a ne a avea,
Caci 8-ul ne-a-nghitit.

Depanusati de fostul Noi
E trist sa ne privim,
Sa-nchidem ochii a sarut,
Sa nu ne mai gasim.

Iar viata asta-n circuit
Din embrion la soare
In loc sa fie infinit
E-un infinit ce doare.

Nu-i 8-ul asta daramat,
Cu plus desavarsit?
De ce sa-l negativizam
Doar fiindca am gresit?

E drept ca ne-am pierdut un timp
Dar dragostea-i artista
Imprima chinul nesfarsit
Sa afle ca exista.

Mi-e dor de imnul circular
Cand rezemati in cot
Gandeam la tine, ma gandeai
Si amuteam de tot.

Era usor sa ne vorbim
In gesturi diafane,
Era usor sa ne iubim
Din suflet, nu din carne.

Dar iata-ne ajunsi aici,
Cu lacrimi absolute
Privind la 8-ul rasturnat
Ce moare pe tacute.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu