O data-n viata

E unul din acele momente in care privesti in oglinda si te vezi proaspat,roditor si fantastic apoi intorci oglinda invers si te simti batran, labil si real. E clipa in care nu doresti ceva anume ori pe cineva si lasi destinul sa siroiasca prin tine la-ntamplare. E unul dintre acele adevaruri pe care nu esti curios sa le afli si care te sperie doar banuite dintr-o minciuna. Cand in afara de nimicurile tale nu-ti mai trebuie nimic. Lunga sarada parfumata a unui ideal marunt. Linii curbe, linii drepte, linii frante si final. Infidele juraminte cu jurati in zori pierduti. Saltatorii cutezante si durere pas cu pas. Un drum hipnotizant spre varf si-un dor, un dor nebun la vale. Resetarea simturilor si reetajarea prioritatilor. Visuri cu intaietate , visuri de verdeata, visuri spre dincolo de moarte si inainte de viata.
Acum nu e vorba de tine ca om, ca fiinta sociala si morala ci de de tine in adancul fapturii tale. Acum, mai mult ca niciodata simti liberarea din inchisoarea orbilor si-a ta. Vizualizezi centrul existentei care nicidecum nu-i deasupra gatlejului asa cum ti-a lasat impresia ci in haturile abstracte ale pieptului stang. Uiti tot ce-ai invatat de la pamanturi si te lasi in paza providentei ceresti. Navighezi distante tabu in timpuri milenare, manat de inaripata idee de viteza. Asociezi biruinta cu esecul de parc-ar fi siamezi. Ce-ti parea pana atunci c-ai facut grozav te lasa tacut, impasibil, iar greselile te gadila-n obraji. Iti pare ca esti un film alb-negru clasic si-ti esti nemaipomenit de drag. Iti vine sa plangi ca ai doar doua maini si nu poti masura concret extraordinara-ti pasiune pentru viata. Oamenii se tarasc coplesiti de epoci caniculare iar tu, intins pe covor alergi prin ploaie.
E momentul in care, dintr-o batranete sufleteasca si-o tinerete fizica viguroasa inveti sa-ti comprimi indiferenta si sa-ti latesti empatiile. Clipa in care poti fi oricine folosindu-te de orice. Vremea cand dintr-o dezamagire ajungi sa nasti cel mai maret vis. Timpul in care iti dozezi perspectivele si-ti vaccinezi viitorul cu optimism.
Aici e universul imbatranirii instantanee din supliciul prea multor simtiri. Cei mai tristi dar si cei mai norocosi dintre noi pot fi aici. Pentru ca ei sunt, nu doar prin vorbe ci printr-un paroxism sentimental. Pentru ca au nevoie din 3 in 3 secunde sa aspire 2000 de ml de aer si doar 500 pentru trup. Acum ca esti si tu aici, permite-mi sa-ti dau un sfat pe care l-am invatat si reinvatat ani in sir . “ Imparte lumea la cei pe care ii cunosti deja si-atunci vei realiza ca nu trebuie sa astepti lucruri marete de la oameni, caci cifra maximala o obti doar atunci cand imparti universul la tine".
Bun-venit pe planeta in care omul e o strasnica durere fericita.Bun-venit in locul in care dupa punct se pune virgula. Bun-venit in lumea mea!