Dezamagiri

Inima mea e un ţânc autist
Ce reneaga-orice ritm policrom
Că-ntr-o zi, mai demult, palpitand intr-un vis
S-a taiat prea adanc intr-un om.

Si cu tot handicapul acesta extrem
S-a gasit intr-o zi, mai acum
Sa-si contracte din teamat, dilate iluzii
Intr-un fel confient, nu stiu cum.

Am inchis cate-un ochi, m-am facut ca n-o cred
Si-am uitat-o, sistolic sa spere.
Cateodata, firav, i-am soptit pe la gat
Promenade de buze stinghere.

Si cu mana in mana, am pus-o nevrand
Intre-a mea si a ta intamplare
Ne-am zambit cam natang si apoi am gandit
Ca vom fi un duet oarecare.

Dar nu eu, chiar nu eu ci doar inima mea
A stiut matematici haine
Sa te vare-n formula surasului meu
Si sa nu te mai scada din mine.

Si din eul naiv ce nu pot sa-l pierd
Chiar crezut-am ca Doi-ul te schimba
Si in freamatul meu, facut-am ostiri
Sa impusc nepasarea-ti in limba.

Chiar la sfada m-am luat cu demonii tai,
Te-am pastrat in sipet de lumine
Si cu ochii tociti, m-am decis in final
Sa tin post pe vecie de tine.

Si inima mea e un ţânc autist
Ce transforma si somnul in mit
Că-ntr-o zi, mai acum, palpitand intr-un vis
A dormit langa omul gresit.