Insufletire

In sfiosul joc de glezne
Al batranilor molizi
Ca o rupere de nouri
Suflete,mi te deschizi.

Si cu toata vitejia
Celui soare ce-a apus
Buza mea sopteste visul,
Ochii mei il duc mai sus.

Si mai var un lemn in focul
Amintirilor pierdute.
Multe-mi sunt surori de lacrimi,
Multe-mi par necunoscute.

Aud rauri instelate
Cum profund se zvarcolesc
Si in iarba, greieri canta
Ca eu nu te mai iubesc.

Rage cerbul in poiana
Caprioara ca sa-l simta
Insa cornul amagirii
E tarziu sa ma mai minta.

Amanat-am sa-mi palpez
Sufletul, din teama cea
De a nu te mai dori
Si de-a totusi te afla.

Insa-n jocul lent de glezne
Al batranilor dragi brazi
Si-n cetatile luminii
Suflete al meu, te scalzi.

Si cu toate vitejia
Celui soare ce rasare
Buza mea sopteste visul
Ochii mei il cresc mai mare.