O stea cazatoare

Lumea ta pe covor pielea lent si-o descheie…
Intr-o noapte-i barbat,
Intr-o noapte-i femeie
Si deodata, nimic.

E ciudat pe un om ce candva era tot
Intr-o zi sa-l iubesc
Intr-o zi sa nu pot
Si atat, ramas-bun.

Cu ce scop sa-i mai dau din lumina si-un sfert?
Intr-o noapte sa am
Intr-o noapte sa pierd
Si sa nici nu stiu ce.

Dar in suflet subit, o idee natanga.
Nu cunoaste suras
Nu socoate sa planga
Si clipeste, greoaie.

Ma aseaza destinul intr-o cumpana rece
Cu balans catre oftul
Celei clipe ce trece
Nestiind ca e vie.

Ma intreb prea abrupt din impasul ce-l stau
Ce puteam sa mai fac,
Ce puteam sa mai dau,
In acel inutil armistitiu.

La ce bun sa te-mprastii de la gura la gura?
Tu sa-mi spui o iubire
Si-apoi somnul ne fura
Si o groapa se sapa gurmanda.

De-apucam sa ne stim si in lumi viitoare
Eu renunt de la start,
Ca sa-nveti ca te doare
Pe al nu stiu cui trup.

Lumii tale difuze sa-i dai iute de stire
Ca in pasi de copil
Sa ma faca iubire,
Sa nu-mi spuna nimic.

Si in ăst zdruncinat biet amor surdo-mut
Sa mai pierdem o data
Paradisul pierdut,
Sa-l visam totdeauna.

Doi straini prea perfecti a cioplit Dumnezeu,
Un amor ca acest
Ar fi fost mult prea greu
Pentru cearcana sa.

Si cu genele ninse de calduri si rabdare
Am visat ca iubirea
E o stea cazatoare,
Ca asa ne-a pierit.

Chiar si azi cand mai vad cate-un astru ce pica
Pun dorinta si-apoi
Simt ca-mi creste mai mica
Si iubirea mea moarta.