miercuri, 29 septembrie 2010
Memoriu
Zaresc neantul amintirii,
In roua presarata-n flori,
Si plange-odaia-n care mirii
S-au sarutat de-atatea ori...
Voalul miresei, sfasiat,
In ploaie, greu suspina
Cu crestetul nemangaiat
De umbra ta senina.
Inelul care mi-ai promis,
Sa mi-l asezi pe deget,
S-a stins asemeni unui vis,
Umil si fara preget.
Si-au plans ciresii fara frunze,
Si-au suferit castanii
Si-a plans reprosul de pe buze
Cand ne-au chinuit anii.
Si-am plans si noi la unison,
Ne-am lepadat de toate,
Si-am scris cu lacrimi pe-un peron,
Memoriul mainii moarte.
Si sufletele ni s-au dus,
Calare pe o raza,
Si am ramas ca doua flori,
Captive intr-o vaza.
Privesc cu suflet de nebun,
La tot ce as fi vrut sa fie,
La ochii din fotografie,
Si nu mai stiu acum sa spun,
De-s moarta ori de-s vie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu